Like this:

Ceaţa se ridică din pământul proaspăt arat.
Pe câmp aleargă ca un bezmetic un hargat.
Ţipă, urlă, flutură din mâini cu disperare:
”A venit!”, ”a venit!”, ecoul se-aude din zare-n zare.

Ţăranii îşi aruncă sapa cât colo
Mamele se-ndeamnă la drum: ”hai soro!”
Gospodinele lasă mâncarea-n cuptor să ardă,
Toţi aleargă-ntr-un suflet doar ca să o vadă.

Are ochii mari, pielea fină.
Păşeşte elegant ca o regină.
În juru-i toţi se minunează de-aşa făptură.
Unuia, de-atâta căscat i-a intrat o muscă-n gură.

Săracii, nu ştiu ei că a lor crăiasă
Zi de zi plânge, inima din piept să-i iasă.
Nu ştiu ei că fiinţa pe care-o privesc cu-atâta drag,
A fost părăsită, abandonată pe-al ei prag.