”Nu am vrut să te rănesc”. Se uită adânc în ochii tăi şi îi curg câteva lacrimi de căinţă. Vai, cât de des am auzit această propoziţie nu? ” Nu am vrut să te rănesc, nu am ştiut!” Şi ştim asta! Dar…de asemenea ştim şi cât de mult doare şi cât de greu iertăm. Deşi am vrea… nu putem. Şi cu cât încercăm mai mult, parcă mai greu este. Ştii, e ca şi cum ai nimeri într-o zonă cu nisipuri mişcătoare. Cu cât te zbaţi să ieşi, cu atât mai tare te afunzi. În final, se mai vede o mână la suprafaţă, care şi ea încetul cu încetul…dispare. Şi atunci gata, e sfârşitul. Nu mai poţi ierta!
Cu siguranţă ai trecut printr-o asemenea situaţie. Cu siguranţă ştiai că cel de lângă tine nu a vrut să te rănească şi totuşi… incontestabil te gândeşti: ”Cum a putut, cum a putut să-ţi facă una ca asta tocmai ţie?”
Dar… te-ai gândit de câte ori ai făcut tu ceva asemănător cuiva? De câte ori ai împins pe cineva în abis fără ca măcar să te uiţi unde cade? Ce folos că abia după i-ai întins o mână de ajutor?!
NU, NU şi iar NU ! Nu pot fi de acord în totalitate cu ce spun alţii că: ”Ce nu te omoară, te face mai puternic!” Aşa o fi, dar…. uităm că de fapt, ce nu te omoară te lasă plin de cicatrici? Oare câte cicatrici am făcut noi altora şi apoi am spus ”nu am vrut să te rănesc”? Nu ai vrut, dar ai făcut-o!
Posted by: capshunik | March 15, 2010
Ce nu te omoară, te lasă plin de cicatrici…
Posted in special pentru voi | Tags: ce nu te omoara, cicatrici, incurajare, proverbe, puternic, rana, sentimente, sfaturi, vorbe
:-s nu am vrut..
By: ionut andrisan on March 15, 2010
at 9:30 pm
nu e vorba de tine, promit:)
By: capshunik on March 15, 2010
at 9:35 pm
chiar si asa.. eu … tot nu am vrut
By: ionut andrisan on March 16, 2010
at 1:53 pm
sper ca nu de mine… :O
)
:*
sweet girl ce esti!
By: Ligia on March 15, 2010
at 9:50 pm
da, si eu am lasat cicatrici uneori am plans pentru cele care le-am facut mai mult decat pentru cele ce mi-au fost facute … dar asta mai rar …
Frumos articol …
By: cella on March 16, 2010
at 4:44 am
multumesc mult:)
By: capshunik on March 18, 2010
at 12:56 pm
cineva zicea ca in cicatrici se defineste personalitatea si caracterul…
By: yonne on March 16, 2010
at 11:48 am
da, se poate zice si asa:)
By: capshunik on March 18, 2010
at 12:56 pm
Mi.aduci aminte de o traire asemanatoare pe care am avut.o cam prin noiembrie anul trecut. Filmam o nunta aici in Baia Mare la un binecunoscut local. Mirele era moldovean si mireasa brasoveanca. Toata noaptea numai ”trandafir de la moldova… sa nu.ti uiti vorba…” si ”brasoveanca”. Pe la 3 dimineata vine la mine nasul mare, turta, crita sau cum o fi fost dar numai treaz nu. Ma intreaba exact asa ”baiete, de ce mor oamenii buni si cei rai traiesc mult si bine?” Mi.a venit brusc sa.i raspund (ceea ce am si facut fiind cam impulsiv din fire) ”cei buni is buni, dar celor rai le mai da Dumnezeu o sansa”. Sincer, nu ca ma mandresc dar l.am lasat masca. ”La asta nu m.am gandit” zicea el desi avea vreo 50 de ani. Dupa 2 saptamani, intr-un accident groaznic moare un foarte bun prieten de familie si fiul sau in coma. Crede.ma ca parca nu am mai putut sa accept ceea ce i.am spus brasoveanului… De aceea inteleg ff bine de ce iti vine greu sa accepti expresia cu ”ce nu te doboara, te face mai puternic”. Asta cu atat mai mult cand vine vorba de iertare. Ma intreb si eu de multe ori de ce imi vine asa de greu sa trec cu vederea si sa iert. Ramane doar sa ma lupt cu asta…..
By: Mircea on March 16, 2010
at 2:37 pm
Stii… nu exista lupta mai mare decat cea cu noi insine. Dar si victoria e pe masura:) Abia atunci cand simtim pe propria noastra piele unele sentimente si incercari, putem spune ca incepe lupta! Fii puternic:) Doar cand ai sa reusesti sa ierti pe deplin ai sa ai pace in inima
By: capshunik on March 18, 2010
at 12:55 pm
citind ce ai scris mi-a venit in minte un filmulet ce l-am vazut de curand …
By: Movi - 4Suceava on March 17, 2010
at 9:14 am
foarte interesant filmuletul
By: capshunik on March 18, 2010
at 12:54 pm
Cea mai mare batalie pe care o port in suflet nu este legata de iertarea pe care ar trebui sa o dau altora, ci de iertarea pe care ar trebui sa mi-o dau mie!!!Cel mai greu mi se pare sa ma iert pe mine. Poate ca cei din jur nu au asteptari mari de la mine, dar eu am. Sunt fiica da Imparat si nu trebuie sa fiu o pricina de intristare, manie sau pacat pentru nimeni. Din pacate, nu suntem perfecti si ades gresim. Doamne, Iti multumim ca Tu ne ierti chiar si atunci cand gresim atat de mult incat nu mai suntem in stare sa ne iertam singuri!!!Ce Mare Dumnezeu avem!!
PS. (cum pot sa-mi pun poza in dreptul comentariului???nu inteleg de ce nu reusesc. capsunik, ma ajuti??:)O zi binecuvantata tuturor!!
By: daniella on March 24, 2010
at 8:05 am
De ce sa iti fie greu sa te ierti pe tine, cand Cel mai Mare te-a iertat deja? Chiar tu ai spus ca nu suntem perfecti si chiar asta ne infrumuseteaza viata. Avem parte de urcusuri, coborasuri si putem veni in fata Lui fericiti, tristi, plini de iubire sau plini de amaraciune. Frumusetea vietii consta in varietatea sentimentelor!
P.S. Ai deja poza in dreptul comentariului! Ai reusit singura, felicitari:D
By: capshunik on March 25, 2010
at 5:25 am