Posted by: capshunik | December 30, 2009

Tot înainte şofer!

Vezi cum zilele se duc şi anii trec repede în vânt şi noi ne ducem odată cu ei. Vezi cum clipele se topesc. Viaţa a fost adesea comparată cu un lung tren, în care oamenii se trezesc adesea că merg în el. Nu realizăm unde ne-am urcat şi când. Ştim doar că suntem agolo. Fericire… sunt gări unde staţionăm câte un minut, două. Când începem să zâmbim, sună de plecare. Durerile ni se par că sunt staţii lungi, care nu se mai sfârşesc. Cu ochii îndreptaţi tot înainte, aşteptăm nerăbdători gara pe care ne-o dorim. Gara, în care în sfârşit vom staţiona mai mult. Ne hrănim cu momente de plăcere şi visăm cu ochii deschişi. La un moment dat…pe furiş… va suna alarma că am ajuns la destinaţie. Va trebui să ne despărţim de cei cu care călătorem. Să lăsăm bagajele în tren şi…să păşim înainte. Poate că pe fereastra trenului vor sta oameni cu faţa lipită de ea şi cu lacrimi pe ochi, făcându-mi cu mâna. Sau poate că… am fost singură în compartiment şi nimeni nu-mi va spune : ”Ai ajuns. Aici trebuie să cobori. Ne întalnim la poarta 9!”
Până atunci, am să urc în fiecare staţie în tren şi am să urlu cât mă ţin plămânii: ”Tot înainte şofer!”


Responses

  1. Off topic: La multi ani si inspiratie maxima in noul an. Distractie misto de revelion.😉


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: